In general, viata omului este ocrotita de legile unui stat. Insa exista o categorie de oameni ľ copiii nenascuti ľ care nu sunt ocrotiti de nici o lege. Vulnerabilitatea lor este extrema, avand in vedere ca pana si oamenii cei mai apropiati lor ľ parintii ľ pot fi complici in uciderea lor.

Stiri

Forumul European de Bioetică: cu transumaniștii la psihanalist

Sursa: Gènéthique.org, 21 februarie 2017

Pe cine intalnim pe canapeaua psihanalistului? Pe transumani╚Öti? Pe pacien╚Ťi – b─ârba╚Ťi, femei sau cupluri? ╚śi cu ce probleme umane?

De ce anume transumaniștii pe canapeaua psihanalistului? Pentru a răspunde la această intrebare, avem trei psihanaliști, un terapeut sexolog și un moderator.(1)

Mai presus de toate, despre ce vorbim, lanseaz─â intrebarea André Corman? „Eu, ca medic specialist in sexualitate, v─âd transumanismul ca pe o trecere a  medicinii, care, de milenii, repar─â ╚Öi men╚Ťine poten╚Ťialul fiec─ârei fiin╚Ťe umane, o trecere la o cre╚Ötere a acestui poten╚Ťial. Adic─â vom „hibridiza” fiin╚Ťa uman─â, cum e ea in natura sa, cu ma╚Öini, cu inteligen╚Ť─â artificial─â, cu medicamente ... ”

Ast─âzi, explic─â Jean-Richard Freymann, lucr─âm foarte mult in societate cu o lume virtual─â sau cvasi-virtual─â, a spus el. Iar in ceea ce prive╚Öte transumanismul, vorbim chiar de „a face dragoste cu un robot”! „Smartphone-ul a schimbat rela╚Ťia mult”, adaug─â André Corman. „Utilizarea tehnologiei in sexualitate il face pe om complet dependent”. ╚śi „unde este diferen╚Ťa dintre fantezie ╚Öi realitate?”. A avea fantezii se intampl─â foarte frecvent, a declarat Jean-Richard Freymann, dar ele nu sunt realizabile, totu╚Öi. Exist─â intotdeauna un decalaj intre vise ╚Öi realitate. „Dar cand aceast─â discrepan╚Ť─â nu este rezolvat─â, fantezia poate deveni un delir veritabil”.

Ast─âzi, in ce prive╚Öte sexualitatea, suntem martorii unui moment ciudat, adaug─â André Corman: „Ni se vinde o via╚Ťa sexual─â flamboaiant─â, rela╚Ťii infinite, o mare fericire ... ╚śi, ca sexolog, in toat─â ziua, primesc in biroul meu un num─âr mare de cupluri, pacien╚Ťi care au probleme cu sexualitatea”. Trebuie s─â ne intreb─âm de ce oamenii sunt atat de fascina╚Ťi de transhumanitate, inclusiv in ceea ce prive╚Öte sexualitatea, spune el. „Contrar ceea ce se crede, sexualitatea perver╚Öilor este trist─â ╚Öi stereotip─â. Ei se simt atra╚Öi de o bucat─â de corp, nu de o persoan─â”.

╚śi, se intreab─â moderatorul Mathieu Clavon „dorind s─â cre╚Ötem sexualitatea, nu cumva pierdem emo╚Ťia ╚Öi rela╚Ťia intim─â?”. Intr-adev─âr, ast─âzi, c─âut─âm performan╚Ťa, adic─â, s─â atingem cat mai repede posibil un scop, f─âr─â mari b─ât─âi de cap, fapt ce elimin─â conceptul de dorin╚Ť─â ╚Öi tot ceea ce implic─â o rela╚Ťie.

Daniel Lemler, de asemenea, evoc─â una dintre principalele idei de frunte ale transumanismului: ectogeneza (= procrearea unei fiin╚Ťe umane, care permite dezvoltarea ei in afara corpului mamei, intr-un pantec artificial). „Ei imagineaz─â un om f─âr─â trup, f─âr─â sexualitate, cuplat la un aparat. Poate o fiin╚Ť─â uman─â s─â mai fie uman─â, dac─â nu are sexualitate, dac─â nu se confrunt─â cu problema de via╚Ť─â ╚Öi de moarte?”. El adaug─â c─â „in transumanism, in spatele omului imbun─ât─â╚Ťit, exist─â o idee a amelior─ârii umane, ce poate merge pan─â la manipularea genomului ╚Öi la eugenism; pan─â la ideea de sterilizare ╚Öi de eliminare prin DPN (diagnosticul prenatal), prin DPI (diagnosticul de preimplantare) ╚Öi prin FIV (fertilizare in vitro). A╚Öa a fost, astfel, aproape eradicat─â Trisomia 21. Pentru omul imbun─ât─â╚Ťit sau ameliorat, nu vorbim decat de performan╚Ť─â, dar niciodat─â de om in spiritualitatea sa, sau pur ╚Öi simplu in umanitatea sa. Dac─â nu se pune deloc problema mor╚Ťii in via╚Ťa noastr─â, este o nebunie ceea ce va urma. "

Transumani╚Ötii caut─â fantezia atotputerniciei, a declarat Jean-Richard Freymann, oameni mult mai inteligen╚Ťi ╚Öi mult mai performan╚Ťi decat ma╚Öinile ╚Öi aparatele, „Vom retr─âi Babel-ul. Vom reconstrui turnul ca s─â-L intalnim pe Dumnezeu. Dar in aceast─â schimbare a societ─â╚Ťii, cum va fi rela╚Ťia uman─â dac─â omul este nu ne-muritor, ci a-mortal? Pentru c─â eu cred c─â fundalul pe care trebuie se lucreaz─â este fantezia nemuririi”.

De fapt, „ce se intampl─â cu transumanismul, in ceea ce prive╚Öte transmiterea”, se intreab─â cu in╚Ťelepciune Olivier Putois. „In nemurire, transmiterea nu este intr-adev─âr o problem─â, pentru c─â vom fi mereu acolo. Pentru a putea transmite ceva genera╚Ťiei urm─âtoare, trebuie s─â avem ideea c─â totul s-a terminat. Numai atunci se poate pune intrebarea ce vrem s─â transmitem: Poate ceea ce noi nu am realizat pe deplin?” Dar transumani╚Ötii caut─â mai degrab─â s─â controleze totul din punctul de vedere al transmiterii, in dragoste - producem copii in exterior[ul uterului] - ╚Öi dup─â, credem c─â putem repara mo╚Ötenirea genetic─â a genera╚Ťiei urm─âtoare? „Dar, cand transmitem, chiar biologic, noi nu control─âm”, spune el. Cu to╚Ťii avem un istoric, adaug─â Daniel Lemler. Iar istoricul se angajeaz─â intotdeauna intr-un raport cu genera╚Ťia anterioar─â, cu mo╚Ötenirea pe care am primit-o. Cineva a observat din sal─â: „Potrivit transumanismului, tehnologiile ce ar trebui s─â permit─â omului un control mai bun, de fapt, il fac sclav. Omul ar fi mai fericit dac─â ar inv─â╚Ťa s─â tr─âiasc─â cu limitele sale ”.

„Confruntandu-se cu o ideologie cum e cea a transumanismului, conchide Daniel Lemler, exist─â o form─â de rezisten╚Ť─â: recunoa╚Öterea celuilalt in alteritatea sa. Dar dificultatea societ─â╚Ťii de ast─âzi este de a-l recunoa╚Öte pe cel─âlalt drept cel─âlalt”.

Olivier Putois, psiholog clinic si psihanalist, lector superior de Psihopatologie clinica analitic─â la Universitatea din Strasbourg; Jean-Richard Freymann, psihanalist, pre╚Öedintele FEDEPSY (╚ścoala psihanalitic─â de la Strasbourg), Director editurii ╚Ötiin╚Ťifice Arcanes; André Corman: lector la Facultatea de Medicina din Toulouse, director de Educa╚Ťie la Facultatea de Medicin─â din Toulouse III, membru titular al Societ─â╚Ťii Francofone de Medicin─â sexual─â; Daniel Lemler: psihanalist ╚Öi pre╚Öedinte al Asocia╚Ťiei de Studii psihanalitice FEDEPSY (╚ścoala de psihanaliz─â de la Strasbourg); Moderator: Mathieu Clavon, Agen╚Ťia Friendly.

Stiri © Asociatia Provita Media