In general, viata omului este ocrotita de legile unui stat. Insa exista o categorie de oameni ľ copiii nenascuti ľ care nu sunt ocrotiti de nici o lege. Vulnerabilitatea lor este extrema, avand in vedere ca pana si oamenii cei mai apropiati lor ľ parintii ľ pot fi complici in uciderea lor.

Dincolo de valea intunecata
(documentar)

Documentarul contine marturii ale unor femei si barbati care au suferit in urma unui avort, si prezinta consecintele pe care le are: depresie, anxietate, vina, rusine, abuz de alcool sau droguri, suicid, sterilitate si alte complicatii.

Site oficial Beyond the dark valley.

Bani insangerati: industria avortului
(documentar)

Filmul arata ca in spatele clinicilor care practica avortul se afla o industrie de miliarde de dolari, sustinuta in primul rand de medicii care neaga viata, de programele de planificare familiala si de metodele de manipulare a femeilor insarcinate.

Site oficial Blood money.

Trauma post avort

O nou─â legisla╚Ťie ar putea ajuta femeile care au suferit o detres─â psihic─â dup─â avort

Sursa: Afterabortion.org, 21 februarie 2017

Noua lege introdusă in statele americane Florida și Iowa ar face mai ușor pentru femeile care au suferit o detresă psihologică după avort să-l tragă la răspundere pe medicul care a făcut avortul.

De obicei, dreptul delictual (tort law) nu permite recuperarea de daune-interese pentru suferin╚Ť─â emo╚Ťional─â, cu excep╚Ťia cazului in care suferin╚Ťa este rezultatul unei r─âniri fizice. Acest lucru inseamn─â c─â o femeie, care se confrunta cu probleme de ordin psihic dup─â un avort, nu poate da in judecat─â medicul care a f─âcut avortul, chiar dac─â el sau ea ╚Ötie c─â femeia e foarte susceptibil─â de a avea probleme post-avort.

Noile acte legislative ar face s─â dispar─â aceast─â lacun─â. De exemplu, a╚Öa cum a fost descris in Globe Gazette din Iowa, proiectul de lege al senatorului Mark Chelgren: „... Urm─âre╚Öte s─â stabileasc─â recurs legal pentru o femeie, care sufer─â orice detres─â emo╚Ťional─â, independent de leziunea fizic─â, ╚Öi care pretinde c─â suferin╚Ťa ei a fost rezultatul neglijen╚Ťei sau e╚Öecului medicului de a ob╚Ťine consim╚Ť─âmantul in cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â, inainte de efectuarea avortului”. Prevederile proiectului de lege nu se aplic─â in situa╚Ťiile in care un avort a fost efectuat din cauza unei urgen╚Ťe medicale.

Conform propunerii, ac╚Ťiunea in justi╚Ťie pentru recuperarea daunelor ar putea fi introdus─â impotriva unui medic, in orice moment in timpul vie╚Ťii femeii, ╚Öi indic─â faptul c─â semnarea unui formular de consim╚Ť─âmant ce detaliaz─â riscurile procedurii nu ar nega cauza civil─â, dar ar putea reduce recuperarea daunelor.

Proiectul de lege  din Iowa a fost aprobat de subcomisia Senatului, iar acum merge la o comisie judiciar─â a Senatului pentru a fi votat. Chelgren a declarat reporterilor c─â proiectul de lege urmeaz─â prevederile stabilite in procesul Roe v Wade, care permite statelor s─â adopte o legisla╚Ťie ce protejeaz─â s─ân─âtatea fizic─â ╚Öi psihic─â a femeilor care fac avorturi: „Vreau s─â fim siguri c─â ne protej─âm mamele ╚Öi femeile implicate in toat─â ecua╚Ťia. Este o intrebare dac─â nu cumva, unei femei, aflate in stare bun─â, total s─ân─âtoas─â, ii este vandut un bun care nu e ceea ce se spune c─â e. Atunci cand o persoan─â are un mare stres ╚Öi ia decizii in acel moment, e nevoie de personal medical care se ingrije╚Öte de starea ei ╚Öi nu de ca╚Ťi bani poate face de pe urma sa”.

In plus, un proiect de lege din Florida, aprobat de c─âtre o Comisie a Camerei, la inceputul acestei luni, extinde fereastra pentru intentarea unui proces de malpraxis pentru femeile care sufer─â o v─ât─âmare fizic─â sau emo╚Ťional─â dup─â avort. Legea actual─â acord─â femeilor o perioad─â de doi ani pentru a da in judecat─â medicul, iar noul proiect de lege, 10 ani.

Rep. Erin Grall a spus c─â femeile au nevoie de o lung─â perioad─â de timp, deoarece ar putea s─â nu recunoasc─â faptul c─â au fost r─ânite decat ca╚Ťiva ani mai tarziu. „Acest lucru este valabil mai ales in cazul problemelor psihice, care se pot dezvolta in timp, sau pot fi accentuate ╚Öi declan╚Öate de un eveniment mai tarziu in via╚Ťa lor”, a spus ea.

Intr-adev─âr, cercet─ârile au ar─âtat c─â exist─â adesea o lung─â perioad─â de timp, uneori ani, inainte ca femeile s─â recunoasc─â detresa psihic─â sau s─â solicite asisten╚Ť─â psihiatric─â dup─â avort. De exemplu, intr-un studiu pe femeile aflate in grupuri de consiliere post-avort s-a constatat c─â de la avortul femeilor trecuser─â, in medie, 10,6 ani. Mai mult, aceste emo╚Ťii reprimate pot provoca boli psihosomatice ╚Öi alte tulbur─âri. Unii consilieri raporteaz─â c─â detresa post-avort neconfirmat─â poate fi un factor care st─â la baza altor probleme, ╚Öi c─â, de multe ori, pacientele vin la tratament pentru probleme aparent f─âr─â leg─âtur─â cu avortul.[1]

In prezent, Nebraska este singurul stat care are o lege stabilit─â, ce elimin─â cerin╚Ťa ca o femeie trebuie s─â dovedeasc─â faptul c─â leziunile psihice de la un anumit avort au derivat dintr-o v─ât─âmare fizic─â.

Lacuna legislativ─â ce pune femeile in pericol

Directorul Institutului „Elliot” dr. David Reardon a subliniat faptul c─â cerin╚Ťa ca femeile trebuie s─â sufere ╚Öi leziuni fizice, ca s─â poat─â intenta un proces „inseamn─â c─â medicii de avort se simt liberi s─â efectueze avorturi, indiferent de pericolul pentru s─ân─âtatea psihic─â a femeii, deoarece ei ╚Ötiu c─â nu vor s─â fie considera╚Ťi responsabili pentru nici o v─ât─âmare ce ar putea-o provoca. Din cauza acestei lacune in lege, avor╚Ťioni╚Ötii nu examineaz─â pacientele pentru factorii de risc cunoscu╚Ťi, care cresc ╚Öansele suferin╚Ťelor psihice dup─â avort”, a spus el.

Intr-adev─âr, cercet─ârile au ar─âtat in mod constant c─â exist─â anumite grupuri de femei, care sunt cele mai vulnerabile la reac╚Ťii negative la avort. Reardon indic─â Raportul din 2008 al Comisiei Speciale a Asocia╚Ťiei psihologice americane  privind s─ân─âtatea mintal─â ╚Öi avortul, emis de un grup de psihologi care sus╚Ťin avortul. Raportul a enumerat 15 factori de risc ce pot fi folosi╚Ťi pentru a identifica femeile care sunt expuse unui risc mai mare de probleme psihice dup─â un avort:

- avortarea unei sarcini, care este dorit─â sau important─â;
- presiunea perceput─â din partea altora de a avorta o sarcina;
- opozi╚Ťia la avort perceput─â din partea partenerilor, a familiei ╚Öi / sau a prieteni;
- lipsa sprijinului social din partea altora;
- stim─â sc─âzut─â fa╚Ť─â de sine;
- o perspectiv─â pesimist─â;
- control redus;
- un istoric cu probleme de s─ân─âtate mintal─â inainte de sarcin─â;
 - sentimente de stigmatizare;
- nevoia perceput─â de p─âstrare a secretului;
- expunere la pichetarea antiavort;
- utilizarea strategiilor de evitare și negare a adaptării;
- sentimente de angajament fa╚Ť─â de sarcin─â;
- ambivalen╚Ť─â in ceea ce prive╚Öte decizia privind avortul;
- capacitate redus─â de a face fa╚Ť─â avortului, inainte de avort.”

Reardon a afirmat c─â „marea majoritate” a femeilor care au suferit avorturi manifest─â unul sau mai mul╚Ťi dintre ace╚Öti factori de risc. De exemplu, aproximativ 64 la sut─â dintre femeile cu antecedente de avort, raporteaz─â c─â s-au sim╚Ťit presate de c─âtre unul sau mai mul╚Ťi oameni s─â fac─â acest lucru. In plus, aproximativ jum─âtate din toate femeile care avorteaz─â in orice zi au antecedente de avort. [2] In afar─â de aceasta, aproximativ 15 la sut─â din avorturi sunt f─âcute de adolescente, ╚Öi aproximativ 8 la sut─â din avorturi sunt dup─â primul trimestru de sarcin─â. [3]

„Ad─âuga╚Ťi aici nevoia de p─âstrare a secretului, ambivalen╚Ťa, sau oricare dintre ceilal╚Ťi 15 factori de risc recunoscu╚Ťi de Asocia╚Ťia Psihologilor din America, ╚Öi este clar c─â majoritatea femeilor care au avorturi au doi sau mai mul╚Ťi dintre ace╚Öti factori de risc”, a spus Reardon.

Nevoia de examinare

Reardon, de asemenea, a afirmat c─â acest lucru subliniaz─â nevoia femeilor care au suferit avorturi de a fi examinate pentru factorii de risc.

„Peste tot in medicin─â, medicii examineaz─â pentru factorii de risc, tocmai pentru a identifica acele subgrupe de pacien╚Ťi pentru care o posibil─â op╚Ťiune de tratament ce poate fi contraindicat sau pu╚Ťin probabil s─â produc─â beneficiile dorite”, a spus el. „De exemplu, screening-ul pre-chirurgical al pacien╚Ťilor pentru tratamentul Lasik rezult─â in respingerea a aproximativ 25 la sut─â dintre ei de la procedur─â din cauza hot─ârarii medicului c─â acest tratament nu le va aduce nici un beneficiu. Cu toate acestea, avor╚Ťioni╚Ötii efectueaz─â in mod curent avorturi la femeile cu factori de risc multipli pentru viitoare complica╚Ťii.

De fapt, avor╚Ťioni╚Ötii vor nega in mod tipic orice r─âspundere pentru a determina dac─â avortul este mai probabil s─â favorizeze sau s─â fac─â r─âu st─ârii unei femei. Ei insist─â c─â nu sunt lucr─âtori sociali. Alegerea este a femeii singure ╚Öi ei sunt acolo s─â fac─â doar ce le cere ea. Dar un astfel de serviciu medical de tip caveat emptor (lat., „pe r─âspunderea cump─âr─âtorului”, n.t.) este o inversare a eticii medicale normale”.

El a ad─âugat c─â „pur ╚Öi simplu f─âcand ceea ce cere o pacient─â, f─âr─â nici o evaluare a riscurilor sau op╚Ťiunilor, nu este practic─â medical─â. Este malpraxis medical”.

Pentru a combate acest lucru, legea Nebraska, de asemenea, a pus in aplicare un standard specific de ingrijire pentru screening-ul pre-avort adecvat. Avor╚Ťioni╚Ötii pot fi da╚Ťi in judecat─â pentru neglijen╚Ť─â dac─â nu reu╚Öesc s─â o intrebe pe o femeie dac─â este presat─â, constrans─â sau for╚Ťat─â s─â fac─â un avort. Ei pot fi, de asemenea, tra╚Öi la r─âspundere dac─â nu reu╚Öesc s─â examineze femeile pentru al╚Ťi factori de risc semnificativi din punct de vedere statistic, ce le-ar putea pune intr-un pericol mai mare de complica╚Ťii psihice sau fizice, ca urmare a unui avort.

Legea Nebraska a incorporat p─âr╚Ťi ale legisla╚Ťiei de screening dup─â modelul de lege elaborat de Institutul Elliot, care face clinicile de avorturi responsabile pentru faptul c─â nu examineaz─â femeile cu privire la constrangere ╚Öi la al╚Ťi factori care le expun riscului de a avea probleme psihice dup─â avort.

Paula Talley, care a avut un avort, in 1980, și a depus eforturi ca o astfel de reglementare să treacă, a spus că o lege ca aceasta ar fi impiedicat-o să fie constransă să facă avort.

„Consiliera meu de avort nu m-a intrebat niciodat─â dac─â am fost presat─â”, a spus ea. „Nici nu m-a intrebat despre istoricul psihic. Dac─â ar fi f─âcut-o, ar fi trebuit s─â ╚Ötie c─â am avut un risc mai mare de a m─â confrunta cu trauma post-avort, deoarece am avut un istoric de depresie. In plus, aveam convingeri morale impotriva avortului, dar am fost gr─âbit─â s─â iau o decizie prost gandit─â pentru c─â eram atat de cuprins─â de fric─â ╚Öi panic─â. Dac─â consiliera de avort s-ar fi deranjat s─â pun─â intreb─ârile corect, ar fi v─âzut c─â mai degrab─â eram r─ânit─â decat ajutat─â prin avort, dar niciodat─â nu m-a avertizat. Doar mi-au luat banii ╚Öi pe copilul meu, f─âr─â intreb─âri”.

Citate:

1. Kent, et al., “Bereavement in Post-Abortive Women: A Clinical Report”, World Journal of Psychosynthesis (autumn-winter 1981), vol. 13, nr. 3-4.
2. Cohen, Susan A. Repeat abortion, repeat unintended pregnancy, repeated and misguided government policies. Guttmacher Policy Review 2007 10(2):8-12.

3. Centers for Disease Control and Prevention. (29 noiembrie 2013). Abortion Surveillance–United States, 2010 (vezi Tabelele 3 ╚Öi 5).

Trauma post-avort © Asociatia Provita Media